Mantis Shrimp

mantis shrimp 1

 

Nume Mantis Shrimp
Familie Stomatopods
PH 8.1-8.4
Salinitate 1.020-1.025
Temperatura 24-28 °C
Dimensiuni 30 cm
Dieta Carnivor
Origine  Oceanul Pacific, Indian si mari
Dificultate Medie
Agresivitate Medie

Descrierea

Mantis shrimp (crevetele calugarita sau crevetele mantis) este o crustacee marina, membru al clasei Stomatopoda. Nu sunt nici creveti nici calugarite, dar primesc acest nume doar datorita asemanarii fizice cu ambele creaturi. Pot ajunge pana la 30 cm in lungime (in unele cazuri exceptionale chiar 38 cm). Carapacea animalului acopera doar partea posterioaraa capului si primele patru segmente ale toracelui. Mantis shrimp se gaseste intr-o varitetate de culori, de la nuante de maro pana la culori deschise fosforescente. Desi sunt des intalnite si printre cei mai importanti predatori in multe habitate marine tropicale si sub-tropicale, sunt putin cunoscuti datorita faptului ca multe specii isi petrec majoritatea timpului ascunsi in gauri si ascunzisuri.
Cunoscute ca si “lacuste de mare” sau “ucigatori de creveti prawn” – mantis shrimp au clesti puternici pe care ii folosesc pentru a ataca
si ucide prada prin strapungere, izbire sau dezmembrare. Desi se intampla destul de rar, unele specii de mantis shrimp mai mari sunt capabile sa sparga sticla acvariului cu o singura lovitura a acestei arme.

Ecologie
Aceste creaturi agresive si solitare isi petrec majoritatea timpului ascunzandu-se in formatiuni de pietre sau sapand pasaje in substratul marii. Fie asteapta ca prada sa vina la ei sau fie vaneaza, urmaresc si ucid prada. Ies foarte rar din ascunzisurile lor si atunci pentru a se hrani si a se reloca, si pot fi diurni, nocturni sau crepusculari in functie de specie.

Majoritatea speciilor traiesc in mari tropicale si subtropicale (oceanele Indian si Pacific, intre Africa de est si Hawaii).

Clasificare si clesti

in jur de 400 de specii au fost gasite pana acum si sunt impartite in doua grupuri distincte determinate de tipul de clesti pe care ii posedeaza:
– Spearers “sulitasi” – inarmati cu membre ascutite cu captetele ghimpate, folosite pentru a injunghia si a prinde prada.
– Smashers “zdrobitorii” – au o “maciuca” mult mai dezvoltata si o “sulita” mai rudimentara (care e totusi destul de ascutita si folosita in batai cu alti mantisi); maciuca este folosita pentru a lovi si zdrobi prada.
Ambele tipuri lovesc prin derularea si balansarea rapida a armelor si sunt capabili sa cauzeze rani periculoase victimelor mult mai mari ca marime decat ei. Aceste arme sunt inzestrate cu o rapiditate naucitoare, cu o acceleratie de 10,400 g si viteza de 23 m/s, asemanatoare cu acceleratia unui glonte de calibru .22. Pentru ca lovesc atat de repede, genereaza bule de cavitatie intre corpul lor si suprafata de lovire. Implozia acestor bule produce forte masurabile asupra prazii lor, in afara de fortele instantanee de 1,500 newtoni care sunt cauzate de impactul armei, ceea ce inseamna ca victima este izbita de doua ori dintr-o singura lovitura. Chiar daca lovitura intiala rateaza prada, unda de soc ce urmeaza poate fi suficienta pentru a ucide sau a buimaci victima.
Pocnitura poate de asemenea produce o sonoluminiscenta de la aceste bule. Aceasta va produce o cantitate foarte mica de lumina si temperaturi ridicate de aproximativ cateva mii de grade kelvin, in interiorul bulei de implozie, desi atat lumina cat si temperatura sunt prea slabe pentru a fi detectate fara echipament stiintific avansat.
“Zdrobitorii” isi folosesc aceasta abilitate pentru a ataca melci, crabi, moluste si stridi, maciucile lor puternice permitandu-le sa sparga in bucati cochiliile victimelor. “Sulitasii” pe de alta parte prefera carnea animalelor mai “moi” precum pestele, pe care il pot taia si prinde.

Ochii

Ochii mantis shrimpului sunt atat de buni incat poate percepe atat lumina polarizata cat si viziunea hiperspectrala a culorilor. Acestia (ambii aflati pe membre mobile si miscandu-se constant si independent unul de celalalt) sunt colorati variabil similar si sunt considerati a fi cei mai complecsi ochi din lumea animala. Permit o analiza atat seriala cat si paralela a stimulilor vizuali.
Designul ochilor permite mantis shrimpului sa vada obiecte cu trei parti diferite ale aceluiasi ochi, cu alte cuvinte fiecare ochi poseda vedere trinoculara si tridimensionala.
Motivul unei vederi atat de bune este sa ii permita sa recunoasca diferite tipuri de corali, specii de prada si pradatori, cum ar fi baracuda. De asemenea, maniera in care mantis shrimp vaneaza (miscari foarte rapide ale clestilor) cere informatii exacte ale tintei. In timpul ritualurilor de imperechere, mantis shrimp devin fluorescenti si lungimea de unda a acestei fluorescenta se potriveste cu lungimea de unda detectata de pigmentii ochilor lor. Femelele sunt fertile doar in anumite faze ale mareei, abilitatea de a percepe faza lunii prin urmare poate ajuta la prevenirea eforturilor inutile de imperechere . De asemenea mai poate oferi infromatii crevetelui despre marimea mareei, lucru foarte important pentru creveti care traiesc in ape putin adanci aproape de tarm.

Comportament
Mantis shrimp manifesta un comportament complex, cum ar fi luptele ritualizate. Unele specii folosesc modele fluorescente pe corpul lor pentru a  couminca cu alti creveti mantis sau chiar cu alte specii. Pot sa invete si sa isi aduca aminte bine, sunt capabili sa isi recunoasca vecinii cu care interactioneaza frecvent. Ii pot recunoaste fie prin semne vizuale si chiar prin mirosul individual. Multi au dezvoltat un comportament social foarte complex pentru a-si apara spatiul de rivali.
Intr-o viata, pot avea 20 – 30 de sesiuni de imperechere. Depinde de specie, oualele pot fi depuse si pastrate intr-un adapost sau tinute sub coada femelei pana cand eclozeaza. De asemenea, in functie de specie, masculul si femela pot interactiona doar pentru a se imperechea sau pot forma relatii monogame de lunga durata. In aceste relatii, crevetii mantis raman cu aceeasi parteneri pana la 20 de ani. Impart acelasi adapost, si isi pot coordona activitatile. Ambele sexe au grija de oua (ingrijire biparentala).

Acvarii
Multi acvaristi pastreaza stomatopodele in captivitate, datorita comportamentului complex al acestora, insa mantis shrimp este considerat daunator de multi pentru ca multe specii creeaza ascunzisuri in exoscheletul coralilor morti. Aceste resturi de corali sunt folositoare in acvaristica marina si sunt adesea comercializate. Nu este ceva neobisnuit ca o bucata de schelet de coral, cunoscut de asemenea sub denumirea de piatra vie sa aduca un mantis shrimp viu in acvariu. Aici, acestia pot sa se hraneasca cu pesti, corali si alte crustacee mici. Sunt foarte dificil de prins si se cunosc cazuri in care au spart sticla acvariului.

Daca se stie locatia mantis shrimp, atunci se pot captura prin scoaterea pietrei din acvariu si scufundarea acesteia in apa dulce sau injectarea ascunzisului cu o siringa cu apa minerala carbogazoasa. Crevetele va iesi de indata ce va simti apa dulce. Daca doriti sa il capturati viu, atunci se scoate repede din apa cu altceva decat cu mana deoarece  sunt cunoscuti si sub denumirea de “thumb splitters” (spintecatori de degete). O scurta perioada de scufundare a pietrei sub apa dulce nu va omora nimic din/de pe piatra vie.
Daca nu se stie locatia, atunci o posibilitate de a captura crevetele ar fi sa legati la gura un borcan cu o sfoara si inauntru puneti ca momeala o bucata de mancare pe fundul borcanului si sa asezati borcanul pe pietre sau pe fundul acvariului dupa ce stingeti lumina. Momeala va atrage crevetele si cand acesta intra in borcan, repede scoate-ti-l din acvariu. Aceasta metoda necesita ceva timp de asteptare pentru ca mantisul sa intre in borcan.
Puteti confectiona o capcana pentru a prinde crevetele mantis sau puteti cumpara una din comert.

Compatibilitate cu reciful: Redusa

Dificultate: Medie

About the author:

. Follow him on Twitter / Facebook.

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *